Category Archives: Exclusiv feminin

Iubite mame

Nu-i aşa că adesea îl asociaţi pe Dumnezeu cu imaginea unui  tată? Însăşi rugăciunea domnească începe aşa de frumos cu „Tatăl nostru”, apoi, uneori vrem să-l asociem metaforic cu un soţ, cu un mire. El este Mirele, Bărbatul nostru care vrea o relaţie de intimitate spirituală cu noi, relaţie oglindită  în căsnicie, aşa cum a fost aceasta instituită la origini.

Seamănă ceva din Dumnezeu cu imaginea unei mame? Se întrezăreşte  acolo, în inima Lui o comoară, pe care să-o regăsim şi în inima unei mame?

În Matei cap. 23, Isus ceartă Ierusalimul, adresându-i următoarele cuvinte: „Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut!”

Cum de a ales Isus o metaforă cu o cloşcă şi puii ei? Cum de s-a identificat cu maternitatea, cu comportamentul matern, într-un mod atât de evident? Imaginaţi-vă un Isus ce vrea să protejeze cu ardoarea unei  mame, să adăpostească sub aripi de orice pericol !

Acum vă contrariez puţin, amintindu-vă de un alt fragment, acela în care ucenicii îl anunţă pe Isus că au sosit să-L vadă mama şi fraţii lui. Reacţia Lui e uluitoare, în Marcu 3 cu 35 spune: Căci orişicine face voia lui Dumnezeu îmi este frate, soră şi mamă.

Nu era suficient să-I fim  doar frate şi soră, de ce ne-a invitat să-i fim şi mamă? Noi, mame pentru Isus? Ce apropiere sufletească, ce ataşament se naşte între o mamă şi copilul ei?

Uimitor cum Isus s-a folosit de imaginea puternică a maternităţii în dublu sens: pentru a ne ilustra dragostea-i protectoare, salvatoare, iar pe de altă parte pentru a ne arăta cum  vizualizează El ataşamentul nostru  în dreptul Său.

Da, putem fi mamele lui Isus în felul în care îi îmbrăţişăm  la rândul nostru strângerea, în felul necondiţionat în care Îl iubim, pentru Sine Însuşi, indiferent ce ne va da.

Dragi mame, dacă sunt dimineţi în care vă treziţi descurajate, neapreciate, copleşite de rolul de mamă, amintiţi-vă cât de mult apreciază Dumnezeu misiunea voastră!

Voi sunteţi mai mult decât mamele pruncilor voştri sunteţi şi mame pentru  Fiul Său, Isus!

Anunțuri

Frica de succes

Studiez un ghid metodologic pentru învăţătorii, profesorii şi părinţii copiilor cu disponibilităţi aptitudinale înalte, ştiu … sună aşa de pompos, dar e vorba de copiii supradotaţi, de cei talentaţi într-un anumit domeniu.

Mi s-a părut foarte interesant un scurt paragraf care aducea în vizor situaţia multor adolescente cu aptitudini intelectuale înalte. S-a observat o descreştere alarmantă, după adolescenţă, a nivelului performanţial al acestor tinere.

Cauza? Frica de succes, respectiv sindromul de evitare a succesului academic. Efectul Horner.

Tinerele acestea au tendinţa de a-şi asocia competenţa intelectuală superioară cu lipsa feminităţii, cu nepopularitatea. Nepopularitatea  atât printre femei, cât şi printre bărbaţi.

M-am întrebat: dacă vreuna din fetele mele se va dovedi foarte talentată într-un anume domeniu, fie el al ştiinţelor exacte sau umaniste sau în domeniul artistic o voi încuraja să-şi atingă potenţialul maxim? Sau o voi tempera de frica aşa-zisei de-feminizări şi posibilei respingeri sociale?

Este frica de succes la unele din femeile foarte inteligente semnul unei gândiri stereotipe, conform căreia rolul femeii e strict delimitat la căsnicie şi maternitate?

O tânără activă, curajoasă, studioasă, îndependentă în gândire şi acţiune, cu spirit exploratoriu şi dornică să-şi cultive talentele în beneficiu propriu, dar şi social, pierde ceva din feminitate pe acest drum?

Personal, cred că feminitatea nu are de-a face cu capacităţile intelectuale, cu ambiţia sau voinţa cuiva, cu diplomele sau domeniul de competenţă, ci cu acel ceva inefabil ce se reflectă într-un anumit fel de a se purta: neagresiv, cu tandreţe şi grijă de oameni, cu delicateţe şi farmec.

Prea multe din femeile super capabile s-au dezbrăcat de haina feminităţii pentru a ajunge într-o poziţie de vârf, altele şi-au păstrat feminitatea, şi au ajuns şi la performanţă, iar un număr mic, încă se gândesc pe ce traseu să o ia, pentru a-şi împăca fără nici o teamă, potenţialităţile evidente, cu condiţia de viitoare soţii şi mame dedicate.


Cine eşti tu?

Un mesaj încurajator de 8 Martie, pentru toate femeile!


(in)confundabil

Ca un măr între copacii pădurii, așa este prea iubitul meu între tineri.” Cântarea Cântărilor cap. 2: 3

Oricât de oarbă ar fi dragostea, într-o mare mulțime  de  oameni cel iubit e întotdeauna inconfundabil.


smokey eyes

machiajsmokeyeyespas1Dacă ești femeie ai datoria de a fi frumoasă. Chiar de frumusețea e în ochii celui care privește, tu  trebuie să faci tot ce ține de tine pentru a-i plăcea bărbatului de alături. Nu contează dacă ai unul sau trei copii, dacă ai un job solicitant sau nu, o droaie de treburi casnice, nimic nu te scuză.

De ce ritualurile de îngrijire și înfrumusețare să fie destinate doar celor care apar pe sticlă, doar V.I.P.-urilor din revistele glossy, sau pițipoancelor din cluburi?

Orice femeie poate și trebuie să arate cât mai bine (atenție, nu cât mai vulgar!) pentru sine, dar mai ales pentru cel pe care îl iubește. Ca dovadă a iubirii, poți pune o cremă hidratantă, un parfum fin, o pereche de cercei, un lac de unghii, o rochie feminină.

Dar, pentru asta, trebuie mai întâi  să dai jos șorțul de bucătărie, să evadezi un pic din rolul de mamă și gospodină, pentru a fi mai mult femeie. Nu e nimic egoist în asta,  să nu ne învinovățim pe nedrept.

Aș filosofa mai mult, dar mi-e teamă să nu devin melodramatică, mai bine mă duc să-mi fac niște smokey eyes, nu-i așa că sunt seducători?

 


Cerceii

cercei

Două fete tinerele își caută cerceii potriviți și nu se pot decide. Un el și o ea privesc uimiți o pereche finuță de cercei.

Simt fluturi în stomac de cum intru în bijuterie. Nu ar fi mai bine să plec? Imi pipăi discret clipsurile din urechi. Sunt bune și acestea, la o adică le poți da oricînd jos…  Imi vine să iau calea întoarsă, dar nu mă pot abține să nu mă delectez privind cercelușii expuși, minunatele bijuterii atât de feminine pe care le visez de atîta timp… Nici brățările, nici inelele, nici colierele nu exercită o asemenea atracție asupra mea.

Pot să vă ajut cu ceva, doamnă? mă reperează amabil vânzătoarea.

–   Știți, mie îmi plac foarte mult cerceii, numai că degeaba îi cumpăr… pentru că nu am găuri în urechi.

Nici o problemă, se pot face pe loc dacă doriți. Mă fâstâcesc, mă înroșesc, mă iau toate căldurile. Trebuie să iau repede o decizie. Acum ori niciodată…

Mintea îmi lucrează febril. Ce-ți veni, ai trecut de 30 de ani, dacă până acum nu i-ai purtat e cam târziu. Treci prin vreo criză? Cea a vârstei mijlocii e mai încolo, din câte îmi amintesc. Nu, nu e nici o criză, îi răspund gândului supărător. Pur și simplu mă imaginez de ani buni purtând cercei adevărați.  Visez că-i port până mor. Carnea se va ofili, poftele vor trece, dar urechile mele vor păstra cerceii  ca pe niște amintiri suave ale tinereții, frumuseții și feminității.

Acum e momentul! Sper să nu fie dureros, mă uit cu disperare la vânzătoare.

De lângă mine o fetișcană mă încurajează:  Lăsați, doamnă. E cu pistolul. Eu mi-am făcut cu acul trei găuri și n-am pățit nimic.

Ușor rușinată închid ochii și aștept voluptos durerea. Un zgomot sec și doi cerceluși mici îmi împodobesc acum urechile ca două nestemate.

În drumul spre casă mă simt ca o prințesă, ca o regină. Aștept să văd și licărirea din ochii bărbatului meu…


Gadgeturi pe care le aștept

La secțiunea Opinii, din ultimul număr la revistei Unica, am dat de un articol simpatic despre gadgeturile pentru femei, în viziunea jurnalistei Simona Tache.

Ea propune apariția pe piața de profil a câtorva gadgeturi, care să ne schimbe în bine viața.

În ordinea de mai jos:

1. Dispozitivul de detectat lucruri în poșetă

2. Dispozitivul de măsurat locuri în parcare

3. Gadgetul „Oglindă-oglinjoară”

4. Ondulatorul dezondulator

5. Aparatul pentru shopping

6. Bicicleta de fitness vorbitoare

7. Mitraliera pentru gândăcei

În ce mă privește, trei din această listă mi-ar deveni indispensabile. Cu riscul de a fi un pic vulnerabilă…

Dispozitivul de detectat lucruri în poșetă.

De câte ori nu m-am trezit în fața ușii cu trei plase de cumpărături și copiii nerăbdători agățați de mine, dornici să intre în casă? Dar ce deliciu vizual o geantă mare, burdușită cu cele mai diverse utile și inutile lucrușoare, deșertată la pragul ușii în căutarea cheii. Credeam că gentile mici și bine compartimentate sunt salvarea mea. În zadar, pe toate trebuia să le scutur cu susul în jos spre curiozitatea fetelor mele, care puteau contempla acum în voie tot ce era ascuns în geanta mamei!

Dispozitivul de măsurat locuri de parcare.

Mi se strange stomacul când mă imaginez parcând din nou după o pauză destul de lungă de șofat. De ce să pierd jumătăți de oră să parchez lateral când un aparat mic și cochet mi-ar putea bipăi drăguț, anunțându-mă dacă pot să încap sau nu.

Aparatul pentru shopping.

Dacă autoarea articolului se referea  la cumpăratul hainelor, eu o să mă refer la cumpăratul compulsiv al cărților (nu că hainele nu m-ar interesa, dar nu într-o așa manieră…). Acest dispozitiv ar trebui conectat la biblioteca mea, dar și la contul meu. Cele mai importante fraze pe care aș avea nevoie să mi le spună ar fi: „Mai ai două cărți pe tema asta”, „Cartea aceasta o să rămână necitită”, „Cartea pe care vrei să o cumperi o ai în varianta electronică”, „Oprește-te, tocmai ai intrat în banii de vacanță”, „Ești de 4 ore în librărie, poate ți-e sete, poate ți-e foame, poate vrei la toaletă. „